Va placut?

V-ati simtit bine ?

Ma doare-n p…cot cum v-ati simtit. pentru ca singurul concept cu care trebuie sa te familiarizezi este cel de sodomizare.

Cred insa totusi ca trebuie facuta o schimbare si trebuie facuta chiar ACUM pentru ca, in caz contrar, se va intra intr-o rutina primejdioasa si poate chiar mai mult … intr-un cerc bolnavicios, ce poate raspandi o epidemie. 

TO MAKE A DIFFERENCE, BE THE DIFFERENCE!!!

Intr-un moment cand injuram de mama focului faptul ca nu mi am luat izmene pe mine si imi inghetau picioarele in timp ce asteptam ratb-ul, am trait o revelatie, imediat m-am declarat fascinat si am si pus la punct mintal planul de bataie. Ideea de baza este in felul urmator: Timp de o saptamana trebuie sa nu critic nimic si sa ma port ca restul de 99,9999% din oameni, sa incurajez prostia si sa ma lansez ori de cate ori am ocazia in discutii inutile. Vai!, abia astept ziua de maine. Sper ca voi gasi un jocul asta o buna modalitate de a nu ma plictisi.

Nu te scarpina daca nu te mananca. Nu baga degetul in nas daca poti sa il sufli pe asfalt.

Pandemiile sunt intr-adevar un eveniment nefericit si consider trist faptul ca  societatea romaneasca, una ce se vrea moderna, este incapabila sa se instruiasca in domeniul igienic si sanitar. Probabil nu mai e timp de educatie cand se fuge dupa voturi. 20 de ani … pacat de ei.

- Tie nu-ti place nimic, tu nu vrei nimic, tu nu ai niciodata nicio parere, la ce doamne iarta-ma te gandesti toata ziua?

- La nimic special. raspunde el mascand un mic zambet triumfator.

- Sincer, parerea mea este ca aceasta relatie nu are niciun viitor si cred ca ar fi pentru bine la amandoi sa nu ne mai vedem o perioada …

Claudia, caci asa o chema, avea puternice sentimente de afectiune pentru el, dar era in permanenta confuza in preajma lui si in unele momente el parca era in alta lume. In fond, nu putea sa il inteleaga si mai mult decat atat nu intelegea ce de ce era atrasa de el pentru ca nu era un baiat extraordinar de frumos, avea parul castaniu-inchis, niste ochi caprui ce bateau in negru, niste pistrui aruncati in dezordine pe pometi si un chip imbatranit, inalt nu era si nici muschii nu pareau dezvoltati. Cu doua zile inainte ca discutia lor de ramas bun sa se desfasoare, un sfat puternic intre ea si fetele din anturajul ei apropiat a avut loc, in urma lui hotarandu-se ca decizia cea mai buna este ca El sa fie dat uitarii cat mai repede si ea sa isi gaseasca pe cineva care sa o aprecieze la adevarata ei valoare.

“Ciudat, crede-am ca se va termina mult mai repede”, isi spunea el in minte in drum sper casa. “Nici macar nu am apucat sa ii cunosc parintii, ar fi fost teribil de incantati sa auda ca nu lucrez, masina nu am si mai sunt si student, da … sunt de un real potential”.

Un ciudat, cam aceasta era parerea generala despre El. Lumea se parea ca il place, majoritatea chiar simteau nevoia sa spuna ceva intelept in preajma lui ceea ce il facea sa creada ca scote la iveala binele din oameni. Lucrul asta il motiva si astfel se inchidea si mai mult in sine. Multi ii erau amici foarte putini ii erau prieteni care sa il cunoasca. Iubea sa vorbeasca cu oameni, sa ii studieze, invata din mers tot ce putea invata da la o anumita persoana apoi o abandona. O abandona pentru ca i se parea pierdere de timp sa aiba in jurul sau o persoana careia ii putea intui reactiile, gandurile si comportamentul. Trist. Stia ca greseste, dar deja era prea tarziu. Isi aducea aminte de vorbele mentorului sau: “Niciodata sa nu ai regrete”, asta il ajuta.

“De maine o sa imi indrept programul, ma voi culca la ora zece… e prea devreme zece…. unsprezece si jumatate doisprezece cel tarziu”, se mintea in acest fel de fiecare data cand se simtea obosit dimineata, ceea ce insemna de obicei ora trei patru dupa-amiaza. Avid dupa informatii de tot felul, internetul ii macinase tineretea.

(va continua…)

Imi scriu aceste randuri pentru a-mi pune un memo care sa imi aduca in permanenta aminte ca trebuie sa caut magia atat de vitala existentei si linistii mele.

ideal ar fi sa o faca cu arta!

(deep moment)